Jocul se intoarce impotriva ta la cea mai mica greseala. Oricat de mult l-ai indragi, oricat de pasionat ai fi de el, nu va tine cont. La cea mai mica neatentie, te sanctioneaza. Uneori drastic. Ajungi sa pierzi. Dar o iei de la capat. Pentru ca iti place respectivul joc. Si atat iti trebuie sa nu te dedici 100% jocului! Pierzi fara drept de apel. Si ce daca, iti spui? Incepi iar. E jocul tau favorit. Castigi si-ti spui ca ai avut noroc. Prinzi incredere si joci din nou. Dar starea de bucurie iti poate diminua vigilenta si ajungi sa pierzi. Eh, se mai intampla, nu-i asa? si adormi cu gandul ca maine vei intra in acelasi joc cu speranta ca vei castiga.
De pierzi, constientizezi ca-i din vina ta. N-ai gandit suficient, nu te-ai concentrat indeajuns, n-ai avut o stare fizica buna etc.
De castigi, prea putin iti spui ca a fost datorita inteligentei sau frumusetii tale. Mai degraba a fost noroc, a fost soarta, asa a vrut Dumnezeu, a fost intamplarea etc.
De ce ne incredem in orice altceva mai mult decat in noi insine?!
imi place felul tau de a scrie. e simplu, sincer si optimist, iar temele pe care le tratezi sunt cat se poate de simple si interesante. aduce prospetimea si optimismul oamenilor care stiu sa zambeasca dupa ce au inteles anumite lucruri. si crede-ma ca putini stiu sa o faca.
RăspundețiȘtergeremultumesc de aprecieri.
RăspundețiȘtergerete mai astept.
intre timp... ma bag la un joc:)