A vorbi la telefon este ceva foarte firesc in mijloacele de transport in comun. Asa mai aflii si tu, ca vrei- ca nu vrei, ce treaba are lumea. Sau ce a facut in acea zi. Ma rog, chestii trecatoare. Au fost insa o conversatii care m-a mirat. Si m-a determinat sa va spun si voua. Pentru ca a iesit din comun.
Intr-un microbuz ce face naveta intre orase, un tanar purta o discutie despre Dumnezeu, despre Jung, profu` de filosofie, intelepciune, sanatate, lume. Atat de absorbit era de conversatia sa cu partenerul sau de apel- se auzea ca era o voce masculina ce ii raspundea- incat nici macar nu s-a sinchisit sa-i spuna soferului in ce statie vrea sa coboare. S-a dus la usa si a coborat la semafor, spre indignarea soferului care a exclamat, mai mult pentru sine, bine ca stai la telefon...!
Tanarul pesemne asadar ca era student la filosofie. Ca doar pomenise de profu`. Iata ca se poate discuta si altceva in drumul spre sau dinspre casa. Asa si-a adus aminte si soferul ca uitase sa lase pomelnicul persoanei ce mergea la biserica- lucru spus, desigur, la telefon, in timp ce conducea.
Si totusi afara ploua. Era seara. Aproape intuneric. Asa ca am preferat sa-l las pe tanar in plata Domnului si sa alunec, pe cat posibil, in gandurile mele.
Si totusi... vorbea atat de entuziasmat de Divinitate incat parca mi se facuse, pe tacute, dor de o filosofie clandestina.
Ca de incheiere, mi-am amintit o alta conversatie ce m-a amuzat usor. O domnisoara raspunde, buna seara, ce anunt? Greseala. Eu nu am dat niciun anunt. Ce numar ati format? Da este al meu, dar eu nu am dat vreun anunt. Dar despre ce era vorba in anunt? Ca poate e unul mai vechi pe care l-am dat.... Nu, nu sunt eu.
So... what?!?! discutia se incheia la ati facut o greseala. Dar deh! Daca nu ne-ar placea sa vorbim la telefon...ce ne-am mai face?!?!
In plus, domnisoara tocmai sunase mai inainte sa-si anunte sosirea acasa si sa spuna ca este foarte obosita. Asadar, mai stai la discutii cu strainii cand esti atat de extenuat?
In fine....
...eu cand merg cu autobuzul prefer sa privesc pe geam. Mai descopar una alta. Fie chiar si-un gand. Sau o amintire. E clipa mea de relaxare. Si merita. Tot timpul stat la semafoare.