Azi am avut un program mai lejer. Cumva am simtit o vina. Ce-am ajuns, hm? Sa facem din munca un scop in viata in loc sa o pastram la stadiu de mijloc de existenta.
O explicatie a acestei situatii ar fi faptul ca atunci cand esti ocupat, esti important? Ai treaba, nu? Ai program incarcat, esti o persoana cautata... cine mai e ca tine?
O alta explicatie ar fi ca oricum nu avem ce sa facem in timpul liber. Sa ne uitam la televizor? Sa stam la terasa la o bere? Sa ne plimbam prin mall?
Poate o explicatie ar fi si faptul ca am uitat de persoana noastra. Ca are nevoie sa se joace. Sa se odihneasca. Sa gateasca. Sa faca sport. Toate acestea din placere si nu din obligatie, din nevoie sau din plictiseala.
Ma duc sa-mi amintesc de mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu